Inceput
Luminiţa February 24th, 2009
Cat ar trebui sa dureze un inceput???
Nu ma refer la constructia unei cladiri sau impletitul unei sosete. Ci la viata, in general, la iubire, prietenie si tot ceea ce tine de latura spirituala a omului. Cred ca asta este una dintre cele mai dificile probleme ale omului, nerabdator de felul lui si dornic de stabilitate. Avem impresia ca inceputul e un lucru nesemnificativ, si de cele mai multe ori alegem sa trecem peste el, adevarul insa consta in faptul ca… inceputurile sunt de cele mai multe ori cele mai dificile. Si mie imi era greu in timpul scolii sa gasesc introducerea cea mai potrivita pentru eseurile pe care le mai aveam de facut uneori, insa cel mai dificil de gasit era titlul. De fapt, titlul face si el parte din inceput. Si inceputul trebuie sa aiba un inceput, nu?
Am zis ca de cele mai multe ori, alegem sa trecem peste partea de introducere. Da, se poate sari peste aceasta etapa. Si totusi, fara introducere parca nimic nu are sens. De ce avem nevoie de inceput? Aceasta ar cam fi intrebarea…
Raspunsul… e mult prea evident. Pentru ca toate au un inceput, fie ca vrem sa nu sa acceptam acest lucru. Probabil ca toate au si un sfarsit, dar despre asta poate voi vorbi altadata. Insa prea ne-am obisnuit sa estimam aiurea importanta lucrurilor. De mici, am fost invatati ca “inceputul nu trebuie sa insumeze o lungime mai mare decat a treia parte din cuprins”. Total gresit! Uneori, inceputul tine loc si de cuprins, si de incheiere. Fericiti acei ce nu apuca sa cunoasca vreun sfarsit! Intreaga viata poate fi un inceput fara de sfarsit!
…sau o suma de inceputuri. Ca in celebra balada a mesterului Manole. Privita dintr-un unghi mai putin tragic. Pentru ca nu suntem nevoiti sa repetam greselile pe care le facem de la un inceput la altul. Sta in puterea noastra de a ne bucura de fiecare clipa ca si cand ar fi ultima!
Azi am inceput sa ma gandesc altfel la… inceput. Poate ca ar trebui sa am mai multa rabdare, sau poate ca pur si simplu ar trebui sa imi aleg eu insami inceputurile, si sa nu le mai las sa vina asa, la intamplare. Desi imi place mult mai mult sa fiu luata prin surprindere, decat sa planuiesc ceva timp indelungat. Oricum, maine va fi un nou inceput. Sau poate doar continuarea inceputului inceput in urma cu ceva timp…
- Into psychology , Tarbesland
- Comments(4)
Este un subiect foarte bun. Mă bucur că l-ai abordat. Fraza ” trebui sa imi aleg eu insami inceputurile, si sa nu le mai las sa vina asa, la intamplare” îmi sună a fire de luptătoare.Te felicit dacă aşa e..
Toată treaba aceasta despre început, îmi aminteşte Paul Valéry, simbolist francez care a făcut la un moment dat o afirmaţie gen: Fiecare început este o urmare al unui ceva şi fiecare început încheie ceva.
Bine te-am gasit Vangaelis
Da, asa e, si eu ma consider o luptatoare si o fire ambitioasa, insa mai degraba in sensul metafizic. Nu imi place violenta si nici nu sunt atat de activa precum mi-ar placea sa fiu. Insa din cate am observat reusesc sa imi canalizez energia in sensul indeplinirii dorintelor mele. Numai ca inca nu stapanesc atat de bine aceasta capacitate… sau cel putin nu sunt destul de sigura pe mine atunci cand fac un pas… De aceea am vorbit despre inceput ca despre un lucru nesuferit de dificil, pentru ca de multe ori ma regasesc prea nerabdatoare si cu un fel de greutate pe inima atunci cand nu se intampla totul asa cum as vrea eu, sau cand lucrurile nu evolueaza intr-un ritm rapid… Asta ma face sa ma simt confuza si neincrezatoare… Si totul nu e decat o urmare a unor alegeri proprii. Alegerea propriului inceput!
Si… are dreptate Paul Valery. Si eu cred ca inceputul poate fi confundat cu sfarsitul. Sau invers. Ca in povestea cu paharul. Intotdeauna va exista o parte plina si o parte goala. In diferite proportii. Depinde de noi pe care vrem sa o privim. Inceputul… sau sfarsitul
Hei,
astazi am intrat prima data in contact cu gandurile tale asternute aici si tare mi-a placut.
Acum, legat de “inceput”, citeam ieri intr-o carte, care cred ca ti-ar placea si pe care ti-o recomand: “Singura bucurie pe lume este de a începe. A trăi este frumos, pentru că a trăi este a începe, totdeauna, în fiecare clipă.” – “Meseria de a trai”, Cesare Pavese.
ma-nclin,
i.
hei hei
merci pentru recomandare, insa oricat de nerabdatoare as fi sa o citesc, ma indoiesc ca voi apuca sa fac asta inainte de a ma intoarce acasa.
te invit sa mai revii pe la mine. poate cine stie, intr-o seara ne asezam la o cafea virtuala povestind vrute si nevrute
